Mecanica auto

8. Circuitul electric

Generatorul de curent alternativ sau alternatorul produce, energie electrică pe care o redresează automat curent continuu prin intermediul unor diode, odată cu primirea impulsului de la motor şi, are rolul să asigure încărcarea bateriei de acumulatoare şi sa alimenteze consumatorii vehiculului.
Motorul electric de pornire (electromotorul sau demarorul) este componenta principală a instalaţiei de pornire a motorului autovehiculului, iar alimentarea sa cu curent continuu este asigurată de bateria de acumulatoare care poate fi de 6, 12 sau 24 volţi.
Când alternatorul nu debitează sau debitează insuficient
curent cauza se datoreaza:
- gripării periilor în suportul acestora;
- apari?ie arsurilor, depunerilor, murdăriilor sau unsorilor la inelele colectoare;
- întreruperilor în circuitul de excitaţie al alternatorului;
- defectării regulatorului de tensiune;
- deteriorării diodelor din circuitul de redresare;
- slăbirii sau ruperii curelei alternatorului.
Rotirea slabă a mecanismului de cuplare şi pornirea greoaie a motorului sunt cauzate de scurtcircuitul în înfăşurările rotorului ori ale statorului motorului ce poate conduce la înlocuire dacă, nu este depistat şi remediat. La fel periile colectoare uzate nu mai presează corespunzător pe colector şi determină funcţionarea greoaie a motorului electric.
Bobina de inducţie este componenta instalaţiei unui motor cu aprindere prin scânteie şi are rolul de a transforma curentul electric de joasă tensiune (6 sau 12 V) în curent electric de înaltă tensiune (10...25 kV) în circuitul secundar, prin fenomenul de inducţie electromagnetică.
De fiecare dată când la introducerea cheii în contact nu se aude zgomotul motorului sau luminile nu se aprind ori nu funcţionează claxonul, cauza o reprezintă fie oxidarea contactelor de la bornele bateriei de acumulatoare, fie descărcarea sa completă.
Electromotorul (demarorul) este piesa care intră în componenţa instala?iei de pornire a motorului şi serveşte la rotirea coroanei dinţate a volantului, iar folosirea sa excesivă în cazul în care motorul porneşte greu sau nu porneşte, conduce la descărcarea bateriei de acumulatoare. De asemenea, acelaşi fenomen se produce şi atunci când s-a defectat releul regulator de tensiune, care este un dispozitiv electric destinat să menţină constant curentul continuu produs de alternator pentru încărcarea bateriei de acumulatoare şi alimentarea consumatorilor autovehiculului.
Bateria de acumulatoare sau pe scurt „acumulatorul" este
componenta care inmagazinează energia electrică necesară pornirii motorului şi alimentării consumatorilor autovehiculului. Scăderea nivelului electrolitului din bateria de acumulatoare determină descărcarea acesteia datorită procesului chimic de sulfatare care constă în acoperirea plăcilor din plumb cu un strat alb de sulfat de plumb cristalizat.
De fiecare dată când a scăzut nivelul electrolitului din bateria de acumulatoare, completarea acestuia se face cu apă distilată, acoperind plăcile de plumb cu până la 15 mm.
In situaţia în care intensitatea luminii farurilor variază în funcţie de turaţia motorului, cauza o reprezintă fie slăbirea contactelor electrice, fie descărcarea sau sulfatarea bateriei de acumulatoare.

9 . În condiţiile în care intensitatea luminii farurilor este normală dar iluminarea drumului este slabă şi necorespunzătoare cauza o reprezintă dereglarea farurilor sau reglarea lor defectuoasă.
  Reducerea luminozitătii farurilor se produce în urma modificări sau deteriorării gradului de reflexie al oglinzii refectoare ori a murdării acesteia din cauza prafului ori a apei pătrunse în corpul farului.
  Daca farurile nu funcţionează, situatia este cauzată de: arderea siguranţelor fuzibile, desfacerea sau deteriorarea legăturilor ori a contactelor electrice, arderea becului din interiorul farului sau a uneia dintre fazele de iluminat, de întâlnire sau de drum.
  Reflectarea în sus a luminii farului, atât a celei de întâlnire, cât şi a luminii de drum, se datorează fie supraîncărcării vehiculului, fie montării greşite a becului bilux cu ecranul în sus.

10 . Mecanismul de distribuţie are rolul de a asigura deschiderea şi închiderea supapelor de admisie şi evacuare pentru a face .posibilă umplerea cilindrilor cu amestecul carburant (combustibil + aer), precum şi evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului.
  Amestecul carburant la motoarele „Diesel" (cu aprindere prin compresie) se realizează în interiorul cilindrilor motorului.
  La motoarele „Diesel circuitul de înaltă presiune al instalaţiei de alimentare are în componenţa sa pompa de injecţie, injectoarele şi conductele de legătură.
  Pompa de amorsare din componenţa sistemului de alimentare a motoarelor Diesel are rolul de a umple cu motorină pompa de injecţie, înainte de pornirea motorului.
  Surplusul de motorină la motoarele „Diesel", trecută printre acul injectorului şi ghidajul său, se returnează în rezervor prin conductele de legătură.
  Reglarea jocului între tijele supapelor şi culbutorilor este o operaţie importantă pentru buna funcţionare a motorului. Jocurile prea mici fac ca supapele sa rămână deschise, cea ce contribuie la schimbarea comprimării şi la apariţia rateurilor în admisie şi evacuare, topirea supapelor ori deformarea lor.
  Ruperea arcului de reglare a presiunii de injecţie sau a tijei injectorului datorita oboselii materialului duce la pornirea anevoioasă şi uneori chiar imposibilă a motorului. Dacă defecţiunea intervine în timpul funcţionării motorului, datorită scăderii bruşte a presiunii de injecţie motorul funcţionează neregulat, cu bătăi, eliminând fum negru pe ţeava eşapamentului, iar în foarte scurt timp acesta se opreşte.
  Modificarea avansului la injecţie pentru un cilindru ori pentru toţi cilindrii motorului determină funcţionarea neregulată a acestuia. Un avans prea mare la injecţie conduce la apariţia fumului alb la evacuare, iar dacă avansul este prea mic se prelungeşte arderea combustibilului şi în faza de destindere, apare fum negru la evacuare, crescând consumul de carburant.
  Funcţionarea motoarelor „Diesel" cu fum alb în exces se datorează dereglării avansului injecţiei peste limita admisă sau deteriorării garniturii de chiulasă între două camere de ardere.
  Scăderea puterii motorului este determinată de înfundarea partială a tobei de evacuare cu zgura rezultată din combinarea fumului şi a gazelor arse cu vaporii de apă, obturând ieşirea acestora şi mărirea presiunii din interiorul instalaţiei de evacuare.
Îmbâcsirea cu praf a filtrului de aer determină mărirea consumului de carburant, ceea ce impune curăţarea sau înlocuirea sa periodică pentru a nu diminua randamentul motorului.
Chiulasa este piesa metalică care închide cilindrii motorului la capătul cel mai îndepărtat de axa arborelui cotit. Strângerea insuficientă a acesteia este cauza arderii garniturii sale ce are loc la montarea motorului nou, a celui reparat general, în exploatare sau la înlocuirea accidentală a garniturii de chiulasă, precum şi in timpul rodajului.
Supapa de refulare a elementului pompei de injecţie în linie are rolul să împiedice picurarea motorinei din injector, la sfârsitul injecţiei, pătrunderea aerului în pompa de injecţie şi de a asigura un început şi un sfârşit, brusc, al injecţiei
Raportul de compresie este raportul dintre volumul total al cilindrului motor şi volumul camerei sale de ardere.
Utilizarea unui carburant cu impurităţi şi insuficient filtrat,
determină înfundarea injectoarelor la motoarele Diesel, iar la cele pe benzină blochează funcţionarea sistemului de alimentare.
Principalele cauze ce duc la ancrasarea sunt
determinate de utilizarea unui amestec carburant prea bogat sau de pătrunderea uleiului motor în camera de ardere a

11 . Instalaţia de ungere a motorului este formată dintr-un ansamblu de piese care asigura ungerea componentelor acestuia, precum şi circulaţia, filtrarea şi răcirea uleiului. Schimbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil să fie făcut când acesta este cald pentru a asigura scurgerea sa completă împreună cu toate impurităţile rezultate din exploatare.
Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci când aparatura de la bordul vehiculului indica presiunea scăzută a uleiului din baie, este obligatorie controlarea nivelului acestuia cu ajutorul jojei şi în funcţie de situaţie se completează sau se remediază defecţiunea intervenită.
Printre cauzele care pot determina scăderea nivelului uleiului în baie se afla uzura accentuată a motorului, pierderea de ulei datorate neetanşeităţii garniturilor sau montarea defectuoasă a filtrului de ulei.
Diluarea uleiului cu apă poate fi cauzată de arderea sau deteriorarea garniturilor de etanşare a cămă?ilor cilindrilor ori de fisurarea cămăşilor cilindrilor sau a blocului motor.

12 . Sistemul de racire a motorului Motoarele sunt echipate cu instalaţie de răcire pentru a le menţine temperatura de funcţionare normale de 80 — 115 C la cele pe benzină şi de 80 — 90 C la cele Diesel, deoarece în timpul arderii combustibilului se dezvoltă temperaturi foarte ridicate. Sistemele de răcire sunt de două feluri: cu lichid (apă distilată cu antigel) şi cu aer.
Funcţionarea normală a motorului la temperatura constantă stabilită de constructor, este condiţionată de răcirea sa prin doua sisteme, respectiv sistemul de răcire cu aer sau sistemul de răcire cu lichid format din apă distilată în amestec cu antigel.
Instalaţia de răcire a motorului cu lichid cuprinde: radiatorul, pompa de apă, ventiatorul, termostatul, vasul de expansiune, termocontactul, tuburile flexibile racordurile din cauciuc.
Din instalaţia de răcire a motorului se comune din apă
distilată sau apă demineralizată în amestec cu antigel, a cărui concentraţie se stabileşte în funcţie de cele mai scăzute temperaturi din timpul iernii.
Lichidul din instalatia de răcire a motorului, compus din apă distilată în amestec cu antigel, se verifica şi se completează anual înainte de a intra in iarnă şi se înlocuieşte la perioadele de timp ori parcursurile recomandate de constructorul autovehiculului.

13 . Oglinzile retrovizoare

Oglinda retrovizoare exterioară din partea stângă, trebuie fixată sub un unghi de deschidere care să asigure posibilitatea observăm cu ambii ochi a drumului m spatele vehiculului pe lăţimea minimă de 2,5 m la distanţa de 10 m.
In conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei economice pentru Europa privitoare la oglinzile retrovizoare exterioare şi exterioare ale vehiculului, acestea trebuie reglate astfel încât unghiurile lor de deschidere să asigure observarea cu ambii ochi a drumului în spate, m apropierea limitei zonei de eficacitate maximă, respectiv pe lăţimea de 20 m la distanţa de 60 m înapoi. Deschiderea unghiulara orizontală a câmpului oglinzii retrovizoare interioare trebuie să fie de minimum 18°, iar pe verticala de 6°.
Oglinda retrovizoare exterioară din partea dreaptă trebuie să asigure observarea drumului cu ambii ochi, în spatele autovehiculului, pe lăţimea minimă de 3,5 m la distanţa de 30 m înapoi.
Oglinzile retrovizoare sunt de două feluri, plane sau sferice. Deşi măreşte câmpul de vizibilitate în spatele vehiculului, totuşi oglinda retrovizoare sferică prezintă importante dezavantaje faţă de cea plană, deoarece modifică imaginea reală pe care o redă şi-i schimbă proporţional dimensiunile, ceea ce face dificilă aprecierea corectă a distantelor, a direc?iilor de mişcare şi a vitezelor obiectelor observate de conducătorul auto.

14 . Instalaţiile auxiliare ale autovehiculului

Lichidul de spălarea pe timpul iernii a parbrizului sau a lunetei ori a farurilor, în cazul vehiculelor cu asemenea echipamente, este format din apă în amestec cu alcool care se toarnă în vasul pentru spălarea parbrizului.
Pentru asigurarea securităţii optime a participanţilor la traficul rutier, autovehiculele sunt dotate din construcţie cu mijloace de avertizare acustică (claxoane) destinate prevenirii pericolelor de accident. Sunetul produs de claxon trebuie să fie puternic, să fie auzit de la distanţă cât mai mare, să nu fie strident, să nu fie identic cu cel al vehiculelor prioritate şi să fie uşor de comandat de către conducătorul auto.

15 . Poluarea mediului si emisiile de noxe

Sursele emisiilor poluante ale unui motor de autovehicul sunt cauzate de arderea combustibilului şi de etanşarea imperfectă a cilindrilor motorului, a rezervorului de combustibil şi a conductelor de alimentare. Noxele generate prin ardere sunt eliminate în atmosferă prin gazele de evacuare şi parţial prin gazele carterului motorului. Noxele determinate de etanşarea imperfectă se evacuează direct în atmosferă prin evaporarea combustibilului din instalaţia de alimentare a motorului şi din rezervorul de combustibil.
La inspecţia tehnică periodică şi la verificările efectuate în trafic de către reprezentanţii poliţiei rutiere şi Registrului Auto Român, prima operaţiune consta in controlarea etanşeităţii evacuării gazelor arse. Următoarea operaţiune constă în determinarea concentraţiei de CO cu ajutorul analizorului de gaze. Pentru autovehiculele EURO 2 concentraţia de CO la ralantiul motorului nu trebuie să depăşească 0, 5 % din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele echipate,cu EURO 3 şi 4 procentul nu trebuie să depăşească 0, 3%.
In regim de acceleraţie a motorului la cel puţin 2000 rotaţii pe minut pentru autovehiculele cu EURO 2 conţinutul de CO nu trebuie să depă?ească 0,3 % din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele cu EURO 3 şi 4 procentul nu trebuie să fie mai mare de 0,2 %.
Pentru autovehiculele destinate transportului public de persoane şi pentru cele de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t, emisiile poluante nu trebuie să depăşească limitele corespunzătoare treptei EURO 4, începând de la 1 ianuarie 2007.
Sonda lambda sau „oxigen senzorul" măsoară cantitatea de oxigen din gazele de evacuare ale motorului. Calculatorul central al autovehiculului foloseşte semnalele primite de la sonda lambda ajustând amestecul în vederea obţinerii celui ideal L= 1 (14,8 kg aer cu 1 kg benzină fără plumb).
Pierderea semnificativă a puterii motorului, apariţia rateurilor la evacuare şi funcţionarea anormală a motorului după pornirea acestuia sunt simptomele principale care avertizează asupra defecţiunilor intervenite la convertizorul catalitic, motiv pentru care deplasarea poate fi continuată pentru scurt timp cu viteză redusă şi cu motorul turat la minim până la primul autoservice în măsură să remedieze defecţiunile.
Deţinătorii autovehiculelor echipate cu convertor catalitic trebuie să evite pornirea motorului prin împingere sau remorcare, deoarece combustibilul ne ars poate pătrunde în catalizatorul tricomponent şi să provoace distrugerea acestuia. Se recomandă utilizarea, cablurilor pentru alimentarea de la altă baterie de acumulatori.
In conformitate cu reglementările legale, concentraţia maximă admisibilă de CO pentru autovehiculele cu motor fără catalizator, fabricate până în anul 1986, procentul este de 4,5 % din volumul gazelor arse, iar pentru cele fabricate după 1 ianuarie 1987, valoarea procentului nu trebuie să depăşească 3,5 % din volumul de gaze arse.
Emisia de CO în concentraţie de 2,5 %, stabilită cu analizatorul de gaze după, reglarea funcţionării în gol, la turaţia minimă a motorului pe benzină fără catalizator tricomponent şi sondă lambda indică faptul că instalaţia de alimentare cu carburant funcţionează normal.
Măsurarea indicelui de fum la autovehiculele echipate cu motor Diesel constă în primul rând în verificarea etanşeităţii evacuării gazelor arse, apoi operaţiunea se execută după ce motorul a ajuns la regimul termic de funcţionare normală (la cald) şi după ce a fost accelerat de 2-3 ori pentru eliminarea completă a gazelor şi curăţarea traseului de evacuare.
Potrivit reglementărilor legale, valoarea maximă admisă a indicelui de fum este de 2,5 m pentru autovehiculele echipate cu motoarele Diesel cu aspiraţie normală, 3,5 pentru cele supraalimentate şi de 1,5 nr` pentru autovehiculele EURO 4 şi 5.
Starea tehnică necorespunzătoare a motorului şi a celorlalte sisteme şi instalaţii ale autovehiculului duc 1a creşterea semnificativă a noxelor eliminate în atmosferă. Reducerea consumului de carburanţi prin perfec?ionarea motorului cu ardere internă şi folosirea combustibililor neconvenţionali contribuie la scăderea noxelor din gazele de evacuare.
Arderea amestecurilor sărace în regimurile de mers în gol, în regim de croaziera ori în regim de decelerare conduce la reducerea noxelor din gazele de evacuare.
Modificarea camerei de ardere (exemplu camera de ardere divizată) duce la coborârea nivelului noxelor. Creşterea raportului de comprimare în combinaţie cu folosirea amestecurilor sărace contribuie semnificativ la reducerea nivelului noxelor. Recircularea gazelor de evacuare, răcite în prealabil, fac ca amestecul de gaze care nu conţin oxigen (sunt inerte din punct de vedere chimic) va reduce viteza de formare a oxizilor de azot (NOx) din noxe.
Folosirea camerei de ardere divizate după principiul stratificării (amestec bogat în camera separată, amestec sărac în camera principală) contribuie la reducerea noxelor motorului cu aprindere prin comprimare.
Folosirea amestecurilor sărace la alimentarea motoarelor cu aprindere prin comprimare duce la scăderea noxelor din gazele de evacuare.
Folosirea la alimentarea motoarelor cu ardere internă a alcoolilor şi eterilor, a gazelor naturale, hidrogenului ori a uleiurilor vegetale a demonstrat in urma cercetărilor efectuate, o reducere semnificativă a noxelor eliminate în gazele de evacuare. De exemplu, utilizarea gazului de petrol lichefiat, GPL, (cel mai folosit combustibil neconven?ional în ţara noastră) prezintă şi alte avantaje:
- preţ mai scăzut comparativ cu benzina;
- reţele de distribuţie suficiente;
- amestecul GPL-aer este mult mai omogen decât amestecul aer-benzină;
- motorul cu ardere internă nu suferă modificări constructive importante.
Conducătorului de vehicul i se interzice să circule atunci când motorul emană noxe peste limita legal admisă ori al cărui zgomot în mers sau sta?ionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege ori care are montate dispozitive neomologate pe sistemul de evacuare al gazelor.
Circulaţia autovehiculelor se interzice de fiecare dată când acestea depăşesc pragul fonic prevăzut de lege cu privire la zgomotul pe care il produc în mers sau in staţionare.
Conducerea autovehiculului se interzice pe drumurile publice modernizate atunci când are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe ori materiale ce pot pune în pericol securitatea circulaţiei rutiere. De asemenea, se interzice circulaţia fără motiv întemeiat cu viteză redusă, stânjenind prin aceasta deplasarea normală a celorlalte vehicule.

16 . Sanctiunile contraventionale pentru defectiunile tehnice

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecţiuni tehnice de orice natură se sancţionează contravenţional cu amendă şi, după caz, cu aplicarea uneia din sancţiunile complementare prevăzute de reglementarea rutieră.
  Ca sancţiune contravenţională complementară, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune pentru o durată limitată de 90 de zile în cazul circulaţiei pe drumurile publice cu un autovehicul care are defecţiuni tehnice.